Câteodată am nevoie de mine mai mult decât de orice şi mai mult decât oricine are. Eu, cu mine, pentru mine şi nimic mai mult.
Nu îmi place să fiu deranjată când nu am cuvinte de împărţit.
Pesimismul meu este modul meu de a nu accepta să judec normal o anormalitate. Defectele mele sunt principala mea calitate.
De ce nu mă sinucid? Fiindcă mie mi-e scârbă atât de moarte, cât şi de viaţă…
Am iubit destul, acum mă odihnesc!
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu